Totul despre animale

[A.Vi]

Stiati ca..?

1) Maimuta Titi

Maimutele Titi apartin Lumii Noi, fiind originare din centrul si sudul Americii. Din pacate, multe dintre exemplarele acestei specii au disparut, astfel ca atunci cand au fost descoperite de curand, bucuria cercetatorilor a fost foarte mare. In anul 2008 echipa de cercetatori-exploratori din cadrul Universitatii Nationale din Columbia, formata din Thomas Defler, Marta Bueno si studentul Javier García, a reusit sa ajunga, in cele din urma, in partea dinspre sud a Columbiei, afectata de razboi, unde a identificat un grup nou de 13 maimute Titi. Acestea au primit numele de Titi Caqueta, in onoarea provinciei Caqueta, unde au fost descoperite.

Denumita stiintific Callicebus caquetensis, maimuta Titi Caqueta are dimensiunile unei pisici. Are corpul acoperit cu o blana gri-maronie, insa ii lipseste pata alba de pe crestetul capului, caracteristica multor specii de Callicebus, cu care este inrudita. Coada sa lunga prezinta puncte gri, iar obrajii sunt inconjurati de o barba stufoasa, roscata. Aceasta specie este, la fel ca toate celelalte maimute Titi, monogama, iar in fruntea familiei sau a grupului se afla un mascul si o femela pereche. Atunci cand sunt linistiti, puii de maimuta Titi scot niste sunete asemanatoare celor pe care pisicile le emit atunci cand torc. Parintii calatoresc in grupuri familiale, formate din: mama, tata si unul pana la patru pui odata.

Femelele nasc in medie un pui pe an. Dupa ce se naste un alt pui, cel mai in varsta este privat de atentia parintilor, care se indreapta in totalitate spre noul nascut. Maimutele Titi se hranesc, in principal, cu fructe, insa dieta lor mai contine si: frunze, seminte si insecte.

In fiecare dimineata, maimutele Titi din specia Callicebus caquetensis folosesc un apel, considerat a fi unul dintre cele mai complexe apeluri din regnul animal, pentru a-si marca teritoriul. “Aceasta descoperire este extrem de interesanta, deoarece pentru o lunga perioada de timp nu am putut confirma ca aceste maimute sunt diferite de alte Titi. Acum stim ca ele fac parte dintr-o specie unica, iar faptul ca au fost descoperite in Amazon demonstreaza o bogata diversitate de viata.“, declara Dr. Thomas Defler.

Publicata in revista “Primate Conservation”, descoperirea este, cu toate acestea, una placuta si dureroasa in acelasi timp, deorece se esimeaza ca mai exista un singur nucleu de 250 de exemplare, si acesta in pericol de disparitie. Motiv pentru care descoperitorii si Conservation International au cerut ca IUCN (International Union for Conservation of Nature) sa le confere maimutelor Titi din specia Callicebus caquetensis statutul de animale critic amenintate cu disparitia.

2) Langurul Cenusiu

Langurul cenusiu sau Semnopithecus este, de asemenea, cunoscut sub denumirile de hulman sau langur Hanuman. Hindusii il considera intruchiparea zeitatii Hanuman - zeul cu fata de maimuta, descris in epopea nationala indiana, Ramaiana. Sa aruncam, in cele ce urmeaza, o privire succinta asupra acestei remarcabile rude a noastre, vorbind despre diferitele sale specii, aspect, habitat, reprezentare in cultura si despre amenintarile umane sau naturale cu care se cofrunta.

Speciile langurului cenusiu

Exista sapte specii sau sub-specii de langur cenusiu, in functie de taxonomia la care ne raportam. Cel putin unele dintre aceste specii sunt reprezentate in Tibet, Sri Lanka, Pachistan, Nepal, India, China, Bhutan and Banglades. Habitatul lor variaza foarte mult, de la muntii inzepeziti, la o altitudine de 4000 de metri in Himalaya, in Nepal la padurile tropicale din Sri Lanka. Traiesc, de asemenea, in sate, in temple, in zonele frecventate de turisti sau pe terenurile agricole. Datorita acestei largi valente ecologice, hulmanii se misca bine atat in arbori, cat si pe sol.

S. ajax este cea mai mare maimuta din specia Semnopithecus, avand spatele colorat in nunate de maro si partea din fata alb-galbuie. Mainile si antebratele sale tind catre o coloratie foarte inchisa. La polul opus acestei specii se afla mica S. Dussumieri, avand corpul colorat in nuante de mov si galben-maroniu, iar fata, manile si picioarele negre. In ceea ce priveste specia S. priam, aceata are cele mai deschis nuantate maini si picioare, corpul sau de dimensiuni medii cantarind circa 18 kilograme.

Cateva informatii despre langurul cenusiu

In functie de specia din care fac parte, masculii pot fi usor sau considerabil mai mari decat femelele. Aceste maimute alearga folosindu-si toate cele patru membre, atat in copaci, cat si pe sol. Pot merge si pot inota, insa prefera sa alerge.

Asa cum era de asteptat de la o specie cu un habitat atat de variat, langurul cenusiu are si un meniu divers, care contine in principal frunze, muguri, flori, radacini si fructe si uneori insecte - mai ales coleoptere/gandaci si ortoptere/lacuste, cosasi, greieri - precum si paienjeni. Consuma, de asemenea, alimente cu care se hranesc oamenii, pe care o procura de pe terenurile agrigole sau care le sunt date de turisti sau de localnici. Conform “Primates, Insect-Eaters and Baleen Whales, The Enciclopedia of the Animal World/Mammals” (Andromeda Oxford Ltd, 1989 (Foemlosok, Rovarevok, Szilas cetek, Az allatvilag enciklopediaja/Emlosok, Helikon Kiado, Budapest, 1993): hulmanii “sunt capabili si de descompunerea ortavurilor, fapt pentru care pot consuma fara nici o consecinta daunatoare chiar si fructe care contin strichnina, otrava mortala.”

Hulmanii dorm in copaci pe timpul noptii, in general inghesuindu-se unul in celalalt. Unul dintre obiceiurile lor sociale din timpul zilei este despaducherea, hranirea si odihna ocupandu-le restul orelor in care stau treji. Atunci cand se afla pe sol sunt foarte vulnerabili in fata pradatorilor, printre care se numara: tigrul, leopardul, serpii constrictori, cainii, lupul si omul.

3) Maimutele de Zapada

In lanturile muntoase ale Japoniei, undeva in adancurile padurilor de foioase, traieste un trib care nu uita niciodata frigul intepator al iernii: tribul maimutelor de zapada. Poate ca va intrebati ce cauta un clan de maimute sa se zbenguie prin zapada, iar intrebarea dvs este perfect justificata, de vreme ce in lume exista peste 180 de specii de primate dintre care numai macacul japonez poate supravietui temperaturilor polare si altitudinilor abrupte ale insulei Honshu, fiind singurul care participa anual la competitiile zapezii.

Acest animal lanos, cu fata de un rosu aprins, seamana cu verii lor, oamenii, atat in privinta habitatului cat si a obiceiurilor. In ciuda caracteristicilor lui de primat, macacul japonez a dezvoltat capacitati cu adevarat uimitoare care depasesc puterea noastra de intelegere a lucrurilor legate de viata maimutelor.

Ca si rudele lor umane, macacii se bazeaza pe traditii orale complexe, dezvoltand o extraordinara capacitate de a transmite informatii legate de experienta lor de viata de la o generatie la alta (capacitate ce era considerata a fi specifica exclusiv oamenilor). Accentual lor (sau inaltimea sunetului) variaza in functie de cod si fiecare individ este capabil de numeroase expresii faciale diferite.

Imaginea populara a maimutelor de zapada facand baie in "onsen" - izvoare fierbinti este una relativ recenta, deoarece numai cu 20 si ceva de ani in urma o femela macac a intrat pentru prima oara.in apa calda a izvoarelor vulcanice, incurajand si pe ceilalti membrii ai clanului sa faca la fel. Ulterior, succesorii ei au descoperit avantajele si calitatile acestor bai. Jigokudani (Valea Iadului), din Provincia Nagano aflata in centrul Japoniei este singurul loc din lume unde maimutele fac baie in izvoare calde naturale.

Maimutele de zapada au un sistem ierarhic foarte elaborat, prin care este stabilit nu numai cine are acces la izvoarele fierbinti, dar si statutul social al fiecarui membru al clanului. In ciuda sistemului matriarhal, in fiecare an sunt selectati cativa masculi alfa care devin paznicii tribului. Sarcina lor este aceea de a pazi puii de celelalte maimute, care au un statut mic, si de musafirii nepoftiti.

Judecand dupa comportamentul lor: 40% din timp si-l petrec urmand ciclul diurn al procurarii de hrana si al gruparii, restul de 60% fiind dedicat “maimutaritului” - putem spune ca avem o alta asemanare cu oamenii. De asemenea, la fel ca si bebelusii, puii de macaci sunt intarcati pana la varsta de 2 ani si incep sa fie educati de la 5-6 ani, pana atunci fiind liberi de orice fel de responsabilitate. Puii sunt prietenosi, foarte activi si se agita si fac galagie pana cand sunt luati de parinti si bagati in apa fierbinte a izvoarelor.

Dintr-un motiv necunoscut, maimutele din aceasta specie (Macaca fuscata), tinere sau batrane, se bucura atunci cand cad primii fulgi de nea si concureaza intre ele pentru a face bulgari mari de zapada. La fel ca majoritatea primatelor, maimutele de zapada sunt animale sociabile si curate, petrecand multe ore pe zi ingrijindu-se cu meticulozitate, pentru a ramana sanatoase. Dar, spre deosebire de toate celelalte primate, aceste maimute originare din Japonia sunt mai evoluate: ele spala mancarea inainte de a o consuma si o condimenteaza introducand-o in apa sarata.

Desi macacii sunt, in general, omnivori, ei vor ciuguli frunzele si fructele suculente ale plantelor, cu ajutorul degetelor lor opozabile. Primavera se hranesc cu seminte, flori si frunze tinere; vara si toamna devreme consuma fructe zemoase si fructe de padure, crabi si uneori, cu putina rabdare, chiar cu sashimi (fructe de mare). Vara, principalul lor obiectiv este acela de a-si acoperi corpul cu straturi de grasime, pentru a rezista temperaturilor extreme ale iernii.

Din pacare, dezvoltarea agriculturii si despaduririle masive au impins populatia de maimute din aceasta specie tot mai la nord, unde sursele de hrana sunt mai sarace si conditiile de trai mai dure. Astazi, macacul japonez se afla in declin si a fost listat printre animalele aflate pe cale de disparitie

4) O noua specie de Lemurieni

In padurea uscata a Madagascarului o noua specie de lemurieni, apartinand genului Phaner, a cincea specie din acest grup, a fost descoperita cu ocazia unei expeditii a organizartiei Conservation International's (CI), condusa de Russ Mittermeier.

Dr Mittermeier, expert in primate si presedinte al CI, a vazut pentru prima oara lemurianul in anul 1995, nereusind insa sa-l filmeze sau sa-l captureze. “Aceasta este o alta descoperire remarcabila din insula Madagascar, cea mai mare zona din lume din punct de vedere al biodiversitatii si unul dintre cele mai extraordinare locuri de pe planeta noastra”, a spus Mittermeier. „Este remarcabil faptul ca gasim, in continuare, noi specii de lemurieni, precum si multe alte plante si aimale in aceasta tara puternic afectata, care a pierdut deja peste 90% din vegetatia sa originala.”

Exista patru alte specii de lemurieni apartinand genului Phaner care, in afara de culoarea diferita, prezinta urmatoarele carcateristici comune, specifice, de asemenea, si noii specii descoperite:

- o linie neagra, in forma de Y, care incepe din partea de sus a fiecarui ochi si se impreuneaza deasupra capului, formand un fel de furculita, caracteristica care i-a atras genului denumirea populara de lemurian furculita;
- maini si picioare mari, care ii ajuta sa se catare in copaci;
- niste apeluri puternice, pitigaiate, pe care le emit noaptea si care ajuta membrii sa ramana uniti;
- un comportament neobisnuit si unic acestor specii, legat de semnele pe care lemurienii le fac din cap, aparand noaptea in lumina fasciculelor de lumina;
- dieta constand intr-o mare proportie din guma extrasa din copaci si nectar floral;
- o limba lunga care ii ajuta sa soarba nectarul si niste incisivi inactivi, care formeaza o coroana de dinti specializati in razuirea scoartei copacilor.

Diferentele intre speciile acestui gen sunt date de ADN. Micul lemurian descoperit recent in padurile Daraima din nord-vestul insulei atinge de-abia talia unei veverite. Echipa de cercetatori a prelevat mostre de sange si par, dupa care a eliberat animalul inapoi in mediul sau ambiant.

Lemurienii traiesc numai in Madagascar si se afla sub o enorma amenintare din cauza defrisarilor. Majoritatea padurilor au disparut si mai exista numai cateva domenii protejate. Mittermeier spera ca noua specie sa se numeasca Fanamby, dupa organizatia non-guvernamentala care a contribuit la protejarea padurilor din Daraina.